Dumitrache Cezar

Resturile menajere

admin — Thu, 27 Aug 2009 17:49:04 +0000

Dupa cum se stie, din activitatea oamenilor rezulta cantitati variabile de gunoi. Un adult produce anual circa 0,5 m cubi de gunoi menajer, a cantitate importanta daca tinem seama de faptul ca gunoiul neglijat si incorect colectat si depozitat poate provoca a multime de neajunsuri. Felul alimentatiei, modul de incalzire, ocupatia locatarilar etc. pot determina o compozitie anumita a gunoiului. Astfel, vara gunoiul este mai bagat in resturi de legume si fructe, iarna in cenusa.

Caldura si umezeala crescuta favorizeaza dezvoltarea acelor microorganisme care intervin in declansarea proceselor de fermentare si putrezire a gunoaielar, avand ca rezultat producerea de mirosuri neplacute, vicierea aerului, atragerea gandacilor, a soarecilor si a sobolanilor, precum si crearea unui mediu favorabil dezvoltarii mustelor.

La caldura bucatariei, resturile din vasele nespalate la timp, precum si vara, in curte, gunoiul din cutia de metal (incorect asezata in bataia soarelui) var suferi procesele de descompunere, fermentare si putrezire intr-un timp foarte scurt, de numai 2-3 ore.

Cauzele bronsitelor

admin — Sun, 09 Aug 2009 11:03:08 +0000

Dupa primul razboi mondial au existat numeroase cazuri de brosita cronica, unele grave, astmatiforme, consecutive inha1arii gazelor de lupta. Si in al doilea razboi mondial s-au intilnit asemenea cazuri, mai rare, dar nu datorita gazelor de lupta, ci prin inhalarea substantelor toxice si iri.tante intalnite in procesul de fabricare a munitiilor.

Se intelege ca pe o mucoasa brosica congestionata de substante iritante, deci pe o mucoasa cu rezistenta scazuta, microbii se pot fixa cu mai multa usurinta si pot sa-si exercita cu mai multa putere actiunea lor daunatoare.

Mai importanta este actiunea bacareriilor in cazuri de bronsita acuta consecutive inhalarii de praf, fum sau aer poluat (care contine impuritati) intr-o atmasfera de ceata. Semnalam marea frecventa a bronisitelor survenite in toamna si iarna londaneza si mai ales epidemia grava de bronsite „prin ceata”, de acum cativa ani, cand mortalitatea in bransite la Londra ajunsese la cifre ingrijoratoare.

Uneori sunt inhalati corpi straini, care se inclaveaza (fixeaza) in mucoasa bransica. In vecinatatea acestar corpi straini inclavati are loc o combinare a actiunii factorilar mecanici cu cei bacterieni, ceea ce confera bronsitei rezultate cu un caracter de gravitate crescuta.

Jack Nicholson

admin — Tue, 04 Aug 2009 17:02:24 +0000

Recunoscut si apreciat atat de critici cat si de publicul larg datorita complexitatii personajelor pe care le interpreteaza, Jack Nocholson a castigat de-a lungul carierei numeroase premii: a luat Oscarul pentru cel mai bun actor intr-un rol principal cu filmele “One Flew over The Cuckoo’s Nest” (“Zbor deasupra unui cuib de cuci” – 1976, castigator si al Globului de Aur si al premiilor BAFTA pentru cel mai bun actor), “As Good as It Gets” (1998) si pentru cel mai bun actor intr-un rol secundar in “Terms of Endearment” (1984). In anul 2003 este nominalizat la Oscar pentru rolul principal din “About Schmidt”, obtinand Globul de Aur pentru cel mai bun actor.

Jack” Nicholson

Bronsita alergica

admin — Tue, 04 Aug 2009 14:02:45 +0000

Bronsita alergica este un exemplu tipic de bronsita recidivanta. Exista bronsite alergice la care alergenul provocator al bolii este cunoscut: bronsita care insoteste „guturaiul de fan”, bronsita data de polenul unor flori, bronsitele muncitorilor din atmosfera incarcata cu praf (la actiunea iritanta a prafului se adauga si componenta alergica: faini, bumbac, par de cal, blanuri). Trebuie sa se tina seama si de existenta alergiilor endogene (provocate de alergene din interiorul organismului, si anume provenind din focare bacteriene de orice fel, din focare tuberculoase mai ales focare de tuberculoza ganglionara). Aparitia alergenelor in circulatia san¬gelui poote sa declanseze bronsitele alergice asema¬natoare cu unele forme de astm bronsic.

Soia

admin — Tue, 04 Aug 2009 11:55:00 +0000

Soia este o planta anuala originara din Asia de Est. Datorita continutului bogat in amino acizi esentiali si proteine pe care soia le detine, aceasta a fost utilizata in China timp de mai bine de cinci mii de ani pentru medicamente sau ca hrana.

Boabele de soia contin de asemenea cantitati importante de Omega 6. Datorita aportului sau de proteine si aminoacizi, soia, este un ingredient de baza in alimentatia vegetarienilor. Alaturi de ciuperci, soia este un bun inlocuitor al carnii. Produsele pe baza de soia suplinesc preparatele din carne pentru ca, spre deosebire de alte leguminoase, contin toti amino-acizii esentiali si necesari organismului ce nu pot fi sintetizati de catre corpul uman.

Din soia se pot prepara diverse produse, cum ar fi faina de soia, laptele de soia, lecitina de soia sau uleiul de soia. Se mai gasesc de asemenea diverse semi-preparate din care se pot realiza fripturi, snitele, chiftele, sarmale sau oricare alte retete la care in mod normal se utilizeaza carne.

Tofu este un soi de branza, obtinuta din lapte de soia coagulat, specific culturii asiatice, care este tot mai cunoscut in alimentatia zilnica a veganilor.

Soia este asadar un ingredient minune ce poate fi folosit in aproximativ orice aspect al bucatariei traditionale, insa exista si persoane care pot avea alergi la acest produs. Acestea sunt destul de frecvente, soia aflandu-se pe lista celor mai comune alimente care creeaza alergii, alaturi de lapte, oua si alune. Nu s-au cunoscut insa reactii alergice grave la consumul de soia, in special acestea generand iritatii ale pielii, usor de tratat .